Era acolo

Era acolo... Era acolo pentru genunchi juliți, pentru sufletele rănite, pentru nedreptăți, pentru copii mici și copii mari, pentru probleme de sănătate și pentru sarcini de serviciu. Era acolo pentru familie, prieteni și uneori pentru oameni rătăciți. Era acolo pentru toți, dar pentru ea nu era nimeni acolo, căci ea trebuia să fie mereu altundeva... Continuă să citești →

Anunțuri

Am obosit

Am obosit... Am obosit să văd cum fiecare are o soluție, dar nimeni nu o aplică. Am obosit să aud că fiecare are o opinie, dar nimeni nu o ascultă pe a celuilalt. Am obosit să primesc sfaturi pe care cel care le dă nu le aplică. Am obosit să găsesc scuze superiorității lipsite de... Continuă să citești →

Ne despărțim

Constant trec prin mai multe despărțiri. Despărțirea de mine, de prieteni, de iubiți pe care i-am iubit, de iubiți pe care nu i-am iubit, de imaginație, de idei, de personaje din cărți, de oameni pe care îi apreciez, de oameni pe care nu i-am apreciat niciodată, de haine, de cuvinte, de tot și de toate.... Continuă să citești →

Îmi pare atât de trist

Îmi pare atât de trist când din vina unui sistem de valori, de idei, de filozofii de viață prea sigur și prea bine păzit judecăm totul fără a încerca să înțelegem profund. Îmi pare atât de trist când ne considerăm prea bătrâni sau îi considerăm pe alții prea învechiți și ne închidem în propria gândire... Continuă să citești →

Ascultă tu mormintele cum cântă

Ascultă trâmbițele dimineața, Cu mâna-mpinge norii monotoni Într-un arpegiu ruginit e viața Trezește-te, azi nu ești muritor.   Ascult-acum solemn atingerea pribeagă A unui braț ce cântă imnul viu, Azi nu mai ești un simplu fir de iarbă Azi ești nemuritor, căci ești român deplin.   Privește sus la cerul care urlă Și roagă-te lui... Continuă să citești →

Am închis începutul

M-am luptat cu mine să ne scriu, într-un travaliu de prea multe ore și prea multe zile în care mi-am îmbătat conștiința puțin câte puțin. Pe parcurs am renunțat la noi ca să pot căra povara prea grea, iar personajele au devenit umbre de dorință. În final, le-am dat un nume sperând că totuși prind... Continuă să citești →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑